prenumăra

română

Etimologie

Din pre- + a număra.

Pronunție

  • AFI: /pre.nu.mə'ra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) prenumăra
Infinitiv a (se) prenumăra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) prenumăr
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) prenumere
Participiu prenumărat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) (rar) a (se) număra printre..., a (se) socoti între...

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.