preîntâmpina

română

Etimologie

Din pre- + a întâmpina.

Pronunție

  • AFI: /pre.ɨn.tɨm.piˈna/


Verb


Conjugarea verbului
preîntâmpina
Infinitiv a preîntâmpina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 preîntâmpin
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să preîntâmpine
Participiu preîntâmpinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a lua măsuri de precauție pentru a înlătura ceva (neplăcut) care ar putea să se întâmple; a preveni.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.