prăfuire

română

Etimologie

Din prăfui.

Pronunție

  • AFI: /prə.fu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
prăfuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prăfuire prăfuiri
Articulat prăfuirea prăfuirile
Genitiv-Dativ prăfuirii prăfuirilor
Vocativ prăfuire, prăfuireo prăfuirilor
  1. acțiunea de a prăfui și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.