povestitor

română

Etimologie

Din a povesti + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /po.ves.ti'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
povestitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ povestitor povestitori
Articulat povestitorul povestitorii
Genitiv-Dativ povestitorului povestitorilor
Vocativ povestitorule povestitorilor
  1. persoană care povestește, care știe să povestească frumos, să spună povești; scriitor, autor de povești; narator, povestaș, povestar.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.