policar
română
Etimologie
Din latină pollicaris.
Pronunție
- AFI: /po.li'kar/
Substantiv
| Declinarea substantivului policar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | policar | policari |
| Articulat | policarul | policarii |
| Genitiv-Dativ | policarului | policarilor |
| Vocativ | ' | ' |
- degetul mare al mâinii.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.