polițmaistru
română
Etimologie
Din rusă полицмeистeр (polițmeister), germană Polizmeister.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului polițmaistru | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | polițmaistru | polițmaiștri |
| Articulat | polițmaistrul | polițmaiștrii |
| Genitiv-Dativ | polițmaistrului | polițmaiștrilor |
| Vocativ | polițmaistrule | polițmaiștrilor |
- (înv.) polițai.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.