polemiza

română

Etimologie

Din franceză polémiser.

Pronunție

  • AFI: /po.le.mi'za/


Verb


Conjugarea verbului
polemiza
Infinitiv a polemiza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 polemizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să polemizeze
Participiu polemizat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a susține o polemică, a face polemică, a discuta în contradictoriu.

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.