poiată
română
Etimologie
Din slavă pojata („colibă”).
Pronunție
- AFI: /po'ja.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului poiată | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | poiată | poieți |
| Articulat | poiata | poiețile |
| Genitiv-Dativ | poieții | poieților |
| Vocativ | ' | ' |
- (reg.) construcție anexă pentru animale sau pentru păsări domestice într-o gospodărie personală.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.