pocire
română
Etimologie
Din poci.
Pronunție
- AFI: /po'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului pocire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pocire | pociri |
| Articulat | pocirea | pocirile |
| Genitiv-Dativ | pocirii | pocirilor |
| Vocativ | pocire, pocireo | pocirilor |
- acțiunea de a poci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.