plopuț
română
Etimologie
Din plop + sufixul -uț.
Pronunție
- AFI: /plo'puʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului plopuț | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plopuț | plopuți |
| Articulat | plopuțul | plopuții |
| Genitiv-Dativ | plopuțului | plopuților |
| Vocativ | plopuțule | plopuților |
- (reg.) plopușor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.