pliciuire
română
Etimologie
Din pliciui.
Pronunție
- AFI: /pli.ʧju'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului pliciuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pliciuire | pliciuiri |
| Articulat | pliciuirea | pliciuirile |
| Genitiv-Dativ | pliciuirii | pliciuirilor |
| Vocativ | pliciuire, pliciuireo | pliciuirilor |
- acțiunea de a pliciui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.