pieptănuș

română

Etimologie

Din pieptene + sufixul -uș.

Pronunție

  • AFI: /pjep.təˈnuʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
pieptănuș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pieptănuș pieptănuși
Articulat pieptănușul pieptănușii
Genitiv-Dativ pieptănușului pieptănușilor
Vocativ pieptănușule pieptănușilor
  1. diminutiv al lui pieptene; pieptănaș, pieptenel.
  2. (la pl.) pieptene.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.