perdaf

română

Etimologie

Din turcă perdah.

Pronunție

  • AFI: /per'daf/


Substantiv


Declinarea substantivului
perdaf
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ perdaf perdafuri
Articulat perdaful perdafurile
Genitiv-Dativ perdafului perdafurilor
Vocativ perdafule perdafurilor
  1. radere de jos în sus, în contra direcției în care crește părul.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (fam.) A da (sau a trage) cuiva un perdaf = a certa, a mustra aspru pe cineva


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.