pătuț

română

Etimologie

Din pat + sufixul -uț.

Pronunție

  • AFI: /pə'tuʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
pătuț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pătuț pătuțuri
Articulat pătuțul pătuțurile
Genitiv-Dativ pătuțului pătuțurilor
Vocativ pătuțule pătuțurilor
  1. diminutiv al lui pat; (spec.) pat de copil; pătișor, pătuc, pătucean.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.