păpică

română

Etimologie

Din papă + sufixul -ică.

Pronunție

  • AFI: /pə'pi.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
păpică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ păpică păpici
Articulat păpica păpicile
Genitiv-Dativ păpicii păpicilor
Vocativ păpică păpicilor
  1. (mai ales în limbajul copiilor) diminutiv al lui papă; (p.ext.) (fam.) hrană.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.