ostășie

română

Etimologie

Din ostaș + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /os.təˈʃi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
ostășie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ostășie invariabil
Articulat ostășia invariabil
Genitiv-Dativ ostășiei invariabil
Vocativ ostășie invariabil
  1. (înv.) serviciu de ostaș; militărie.
  2. oștire, armată.
  3. virtute ostășească, vitejie.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.