ornus

latină

(Latina)

Etimologie

Prin rotacism din proto-indo-europeană *os-.

Pronunție

  • AFI: /ˈor.nus/


Substantiv


Declinarea substantivului
ornus
f. Singular Plural
Nominativ ornus ornī
Genitiv ornī ornōrum
Dativ ornō ornīs
Acuzativ ornum ornōs
Ablativ ornō ornīs
Vocativ orne ornī
  1. (bot.) urm, mojdrean; (p.ext.) frasin
  2. (spec.) lance făcut din lemnul de urm

Sinonime

  • 1: (bot.) fraxinus

Cuvinte derivate

  • orneus

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.