ornat

română

Etimologie

Din latină ornatus. Confer germană Ornat.

Pronunție

  • AFI: /orˈnat/


Substantiv


Declinarea substantivului
ornat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ornat ornate
Articulat ornatul ornatele
Genitiv-Dativ ornatului ornatelor
Vocativ ornatule ornatelor
  1. (înv.) veșmânt de ceremonie; (la pl.) odăjdii.


Traduceri

Etimologie

Din verbul a orna.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
ornat
Singular Plural
Masculin ornat ornați
Feminin ornată ornate
Neutru ornat ornate
  1. împodobit, decorat.


Traduceri

Etimologie

Din orna.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru orna.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.