orfan

română

Etimologie

Din neogreacă ορφανωσ (orfanós) < latină orphanus, orpha, orphanum.

Pronunție

  • AFI: /or'fan/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
orfan
Singular Plural
Masculin orfan orfani
Feminin orfană orfane
Neutru orfan orfane
  1. (adesea substantivat) care a pierdut pe unul dintre părinți sau pe amândoi; sărman.
  2. lipsit de ceva.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.