opta

română

Etimologie

Din franceză opter < latină optare.

Pronunție

  • AFI: /op'ta/


Verb


Conjugarea verbului
opta
Infinitiv a opta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 optez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să opteze
Participiu optat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (cu determinări introduse prin prep. „pentru”) a alege, a prefera din două sau mai multe lucruri, soluții, situații etc. pe cea considerată mai convenabilă; a se decide în favoarea cuiva sau a ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.