omiliar

română

Etimologie

Din omilie + sufixul -ar. Confer franceză homiliaire.

Pronunție

  • AFI: /o.mi.li'ar/


Substantiv


Declinarea substantivului
omiliar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ omiliar omiliare
Articulat omiliarul omiliarele
Genitiv-Dativ omiliarului omiliarelor
Vocativ omiliarule omiliarelor
  1. carte bisericească care conține omilii.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.