ocaziona

română

Etimologie

Din franceză occasionner.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
ocaziona
Infinitiv a ocaziona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 ocazionez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să ocazioneze
Participiu ocazionat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a pricinui, a prilejui, a cauza, a provoca (ceva cuiva).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.