năsturare

română

Etimologie

Din năstura.

Pronunție

  • AFI: /nəs.tu'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
năsturare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năsturare năsturări
Articulat năsturarea năsturările
Genitiv-Dativ năsturării năsturărilor
Vocativ năsturare, năsturareo năsturărilor
  1. acțiunea de a năstura și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.