mustuială

română

Etimologie

Din a mustui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /mus.tuˈja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mustuială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mustuială mustuieli
Articulat mustuiala mustuielile
Genitiv-Dativ mustuielii mustuielilor
Vocativ mustuială mustuielilor
  1. (pop.) faptul de a mustui; (concr.) amestec de must, resturi de boabe și de ciorchini, obținut prin mustuire.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.