mustăreață
română
Etimologie
Din must + sufixul -ăreață.
Pronunție
- AFI: /mus.təˈre̯a.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mustăreață | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mustăreață | mustărețe |
| Articulat | mustăreața | mustărețele |
| Genitiv-Dativ | mustăreței | mustărețelor |
| Vocativ | mustăreață | mustărețelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.