muncit

română

Etimologie

Din a munci.

Pronunție

  • AFI: /mun'ʧit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
muncit
Singular Plural
Masculin muncit munciți
Feminin muncită muncite
Neutru muncit muncite
  1. ostenit, trudit, istovit.
  2. (despre terenuri agricole) lucrat, cultivat.
  3. câștigat, agonisit cu multă osteneală.
  4. făcut, executat cu multă trudă, cu atenție, cu migală.
  5. (înv.) torturat, chinuit.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.