monopol
română
Etimologie
Din germană Monopol.
Pronunție
- AFI: /mo.no'pol/
Substantiv
| Declinarea substantivului monopol | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | monopol | monopoluri |
| Articulat | monopolul | monopolurile |
| Genitiv-Dativ | monopolului | monopolurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- drept exclusiv; privilegiu special.
- mare întreprindere sau asociație de întreprinderi care concentrează producția și desfacerea produselor industriale cu scopul stabilirii unor prețuri mari și al obținerii unor profituri ridicate.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.