moft

română

Etimologie

Din turcă müft.

Pronunție

  • AFI: /moft/


Substantiv


Declinarea substantivului
moft
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ moft mofturi
Articulat moftul mofturile
Genitiv-Dativ moftului mofturilor
Vocativ moftule mofturilor
  1. (fam.) lucru, problemă fără valoare, fără însemnătate; fleac, nimic, bagatelă.
  2. (rar) șmecherie, tertip.
  3. (la pl.) capricii, fandoseli, nazuri, fasoane.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A umbla cu mofturi = a invoca motive lipsite de temei


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.