moțăitură

română

Etimologie

Din a moțăi + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /mo.ʦə.i'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
moțăitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ moțăitură moțăituri
Articulat moțăitura moțăiturile
Genitiv-Dativ moțăiturii moțăiturilor
Vocativ moțăitură moțăiturilor
  1. moțăială.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.