mituire

română

Etimologie

Din a mitui.

Pronunție

  • AFI: /mi.tu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
mituire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mituire mituiri
Articulat mituirea mituirile
Genitiv-Dativ mituirii mituirilor
Vocativ mituire mituirilor
  1. acțiunea de a mitui și rezultatul ei; mituială.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.