miruire

română

Etimologie

Din a mirui.

Pronunție

  • AFI: /mi.ru'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
miruire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ miruire miruiri
Articulat miruirea miruirile
Genitiv-Dativ miruirii miruirilor
Vocativ miruire miruirilor
  1. acțiunea de a mirui și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.