ministeriat

română

Etimologie

Din franceză ministériat.

Pronunție

  • AFI: /mi.nis.te.ri'at/


Substantiv


Declinarea substantivului
ministeriat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ministeriat ministeriate
Articulat ministeriatul ministeriatele
Genitiv-Dativ ministeriatului ministeriatelor
Vocativ ministeriatule ministeriatelor
  1. (rar) perioadă în care un guvern sau un ministru este la putere.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.