milostenie
română
Etimologie
Din slavă milostinija.
Pronunție
- AFI: /mi.los'te.ni.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului milostenie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | milostenie | milostenii |
| Articulat | milostenia | milosteniile |
| Genitiv-Dativ | milosteniei | milosteniilor |
| Vocativ | ' | ' |
- sentiment de compătimire față de suferințele și nenorocirile altora; milă; compasiune.
- dar făcut unui nevoiaș; milă.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.