micocoulier

franceză

(français)

Etimologie

Origine incertă. Poate din micocoule.

Pronunție

  • AFI: /mi.kɔ.ku.lje/


Substantiv

micocoulier m., micocouliers pl.

  1. sâmbovină; (spec.) sâmbovină americană

Sinonime

  • falabréguier

Cuvinte compuse

  • micocoulier de Provence

Cuvinte apropiate

  • micocoule

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.