marja
| Vezi și : marjă |
română
Etimologie
Din marjă.
Pronunție
- AFI: /ˈmar.ʒa/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru marjă.
finlandeză
(suomi)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /ˈmɑrjɑ/
Substantiv
| Declinarea substantivului marja | ||
| Singular | Plural | |
| Nominativ | marja | marjat |
| Genitiv | marjan | marjojen |
| Partitiv | marjaa | marjoja |
| Ilativ | marjaan | marjoihin |
| Inesiv | marjassa | marjoissa |
marja
Cuvinte apropiate
- marjastaa
Cuvinte derivate
- marjamehu
- mesimarja
- oravanmarja
- sudenmarja
- viinimarja
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.