marinată

română

Etimologie

Din bulgară маринатос (marinátos), italiană marinata.

Pronunție

  • AFI: /ma.ri'na.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
marinată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ marinată marinate
Articulat marinata marinatele
Genitiv-Dativ marinatei marinatelor
Vocativ marinată marinatelor
  1. mâncare de pește, de carne etc. preparată prin marinare.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.