mancă
română
Etimologie
Din ucraineană мамка (mamka).
Pronunție
- AFI: /'man.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mancă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mancă | mance |
| Articulat | manca | mancele |
| Genitiv-Dativ | mancei | mancelor |
| Vocativ | mancă | mancelor |
- (reg.) doică.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.