maistru
română
Etimologie
Din germană Meister.
Pronunție
- AFI: /'majs.tru/
Substantiv
| Declinarea substantivului maistru | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | maistru | maiștri |
| Articulat | maistrul | maiștrii |
| Genitiv-Dativ | maistrului | maiștrilor |
| Vocativ | maistrule | maiștrilor |
- muncitor calificat care îndrumează alți muncitori sau care conduce un sector de producție; meșter.
- persoană care dă dovadă de pricepere, de iscusință într-un anumit gen de activitate.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.