mărăciniș

română

Etimologie

Din mărăcine + sufixul -iș.

Pronunție

  • AFI: /mə.rə.ʧi'niʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
mărăciniș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mărăciniș mărăcinișuri
Articulat mărăcinișul mărăcinișurile
Genitiv-Dativ mărăcinișului mărăcinișurilor
Vocativ mărăcinișule mărăcinișurilor
  1. desiș de mărăcini, loc acoperit cu mărăcini; mărăcinet.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.