măiestreț

română

Etimologie

Din măiestru + sufixul -eț.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
măiestreț
Singular Plural
Masculin măiestreț măiestreți
Feminin măiestreață măiestrețe
Neutru măiestreț măiestrețe
  1. (înv.) (despre oameni) care face un lucru cu măiestrie; talentat.
  2. (despre lucruri) care este făcut cu măiestrie.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.