mêler

Vezi și : meler

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie mesler, mescler, care provine din franceză veche mesler, meller, *mescler < latină populară *misc(u)lāre, forma de infinitiv prezent activ pentru *misc(u)lō, din misceō („a amesteca”).

Înrudit cu catalană mesclar, italiană mischiare, occitană mesclar, portugheză mexer, română mește și spaniolă mezclar.

Pronunție

  • AFI: /mɛ.le/, /me.le/


Verb

mêler

  1. (v.tranz.) a amesteca
    J'ai mêlé mes livres, mes papiers, en sorte que je ne puis plus trouver ce que je cherche.
  2. (jocuri de cărți) a amesteca

se mêler

  1. (v.refl.) (urmat de de) a se amesteca, a se băga

Sinonime

mêler

Antonime

  • purifier

Cuvinte derivate

  • immêlable
  • mélange
  • mêlement

Cuvinte compuse

  • mêlé-cassis, mêlé-cass
  • méli-mélo
  • sang-mêlé

Cuvinte apropiate

Nota Bene

  • Mêler poate lua un obiect direct care indică amestecarea mai multor lucruri; sau, un obiect direct care indică amestecarea unui singur lucru într-un alt lucru, precum și un obiect cu o prepoziție, cum ar fi avec („cu”), à („la”), dans („în”), parmi („printre”), de („din”), care indică lucrul în care este amestecat.

Expresii

  • de quoi je me mêle
  • s'en mêler
  • se mêler de ses affaires
  • se mêler de ses oignons
  • si le diable ne s'en mêle

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.