mâțucă
română
Etimologie
Din mâț + sufixul -ucă.
Pronunție
- AFI: /mɨ'ʦu.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mâțucă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mâțucă | mâțuci |
| Articulat | mâțuca | mâțucile |
| Genitiv-Dativ | mâțucii | mâțucilor |
| Vocativ | mâțucă | mâțucilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.