lustruială

română

Etimologie

Din a lustrui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /lus.truˈja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
lustruială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lustruială lustruieli
Articulat lustruiala lustruielile
Genitiv-Dativ lustruielii lustruielilor
Vocativ lustruială lustruielilor
  1. lustruire; (p.ext.) lustru.
  2. (fig.) aparență de cultură, de civilizație; spoială.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.