luminiș

română

Etimologie

Din lumină + sufixul -iș.

Pronunție

  • AFI: /lu.mi'niʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
luminiș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ luminiș luminișuri
Articulat luminișul luminișurile
Genitiv-Dativ luminișului luminișurilor
Vocativ luminișule luminișurilor
  1. suprafață fără arbori în cuprinsul unei păduri; poiană, colnic.
  2. porțiune de cer senin.
  3. pata de lumină.
  4. (rar) lumină.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.