leiculiță
română
Etimologie
Din leică + sufixul -uliță.
Pronunție
- AFI: /lej.ku'li.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului leiculiță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | leiculiță | leiculițe |
| Articulat | leiculița | leiculițele |
| Genitiv-Dativ | leiculiței | leiculițelor |
| Vocativ | leiculiță | leiculițelor |
- (pop.) leicuță.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- alicitule
- ciliatule
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.