legănuș

română

Etimologie

Din leagăn + sufixul -uș.

Pronunție

  • AFI: /le.ɡəˈnuʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
legănuș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ legănuș legănușe
Articulat legănușul legănușele
Genitiv-Dativ legănușului legănușelor
Vocativ legănușule legănușelor
  1. (reg.) legănel.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.