izgoni

română

Etimologie

Din slavă izgoniti.

Pronunție

AFI: /iz.go'ni/

Verb

Conjugarea verbului izgoni
Infinitiv	a izgoni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	izgonesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să izgonească
Participiu	izgonit
Conjugare	IV

(v.tranz.) a sili pe cineva să plece; a da afară; a alunga, a goni.
L-a izgonit din casa lui.

Sinonime

alunga, depărta, goni, îndepărta, (rar) prigoni, răzmeri, surghiuni, (înv. și pop.) oropsi, (pop.) zgorni, (înv. și reg.) întiri, mâna, tăia, (reg.) tintiri, zgoni, (Transilv. și Ban.) dudui, gorgoni, (Transilv.) păfuga, (prin Transilv.) poteri, (prin Olt. și Ban.) sprânji, (Transilv. și Maram.) țipa, (Ban. și Transilv.) zogorni, (înv.) lepăda, rășchira, (fam.) mătrăși, (fam. fig.) mătura

Cuvinte derivate

izgonire
izgonit

Cuvinte apropiate

goni

Traduceri

Vedeți traduceri pentru alunga.

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.