izbânditor

română

Etimologie

Din a izbândi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /iz.bɨn.di'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
izbânditor
Singular Plural
Masculin izbânditor izbânditori
Feminin izbânditoare izbânditoare
Neutru izbânditor izbânditoare
  1. (rar) care izbândește; biruitor, învingător.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.