ispititor

română

Etimologie

Din a ispiti + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /is.pi.ti'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
ispititor
Singular Plural
Masculin ispititor ispititori
Feminin ispititoare ispititoare
Neutru ispititor ispititoare
  1. care ispitește; ademenitor, tentant; (p.ext.) fermecător.
  2. (înv.) care cercetează, iscodește.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.