intitulare
română
Variante
Etimologie
Din a intitula.
Pronunție
- AFI: /in.ti.tu'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului intitulare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | intitulare | intitulări |
| Articulat | intitularea | intitulările |
| Genitiv-Dativ | intitulării | intitulărilor |
| Vocativ | intitulare | intitulărilor |
- acțiunea de a (se) intitula și rezultatul ei; titlu, nume.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.